In memoriam Liliana Andreescu

Duminică 26 martie 2017 s-a scurs un an de când Liliana Andreescu a păşit în lumea de dincolo. Începând cu anul 1980, în cadrul trupei de teatru studenţesc pe care o înfiinţase la Bucureşti, a reuşit să sădească în sufletele câtorva tineri, printre care m-am numărat şi eu, dorul de a năzui către împlinirea spirituală. Acum, la un an de la despărţirea de ea, o parte dintre ei, alături de membrii familiei, au simţit nevoia să aşeze pe hârtie câteva amintiri. Un prieten de la Viena, Calin Lukas, s-a priceput să le aşeze în pagină, cu promisiunea că, până la anul viitor, alături de textele lăsate de Liliana, de alte mărturii şi imagini foto, ele se vor regăsi în urna foşnitoare a unei cărţi. Într-o lume ce pare a nu se mai putea opri din alergarea ei spre ţinte nedesluşite, cred că este bine să ne luăm răgazul de a aduce omagiul nostru unui om drag, ce ne-a marcat tinereţea. Lumină lină, Liliana, lumină lină…

Petru Cretia întru Eminescu – un omagiu la aniversarea a 166 de ani de la nasterea poetului

cretia-petruSărbătorim astăzi 166 de ani de la naşterea omului deplin al culturii româneşti, aşa cum l-a numit filosoful Constantin Noica, dar vă amintesc faptul că la câteva zile distanţă, pe 21 ianuarie, se vor împlini 89 de ani de la naşterea lui Petru Creţia (profesor de limba greacă, traducator al lui Platon autor, eminescolog, filosof, eseist şi traducător) cel care, continuând ediţia Perpessicius, s-a apropiat ca puţini alţii de miracolul Eminescu.

eminescu_shadowGândurile noastre, ale oamenilor, afirmă Evghenii Vodolavskin, autorul romanului „Laur”, „există doar în cuvânt, ele nu pot exista altfel. Nici pictura, muzica, n-ar fi existat dacă n-ar fi existat cuvântul. Când învelişul lui se distruge dispare sensul. Rămâne sentimentul, o idee confuză, dar ele nu pot exista în afara cuvântului. Este o mare problemă, pentru că acest înveliş de cuvinte se distruge la propriu şi el seamănă cu stratul de ozon de deasupra pământului, strat care, la rându-i, se distruge. Cred că se va termina rău acest lucru. Trebuie spus că astăzi vorbirea oamenilor devine tot mai primitivă, iar discursul pe internet, vorbirea pe chat, vorbirea de la televizor, sunt primitive şi mi-e teamă că, într-o zi, cuvântul va fi înlocuit printr-un muget, moment în care se va prăbuşi întreaga bunăstare şi consumul. Oamenilor le plac toate valorile, în afară de valoarea cuvântului; în lumea întreagă se reduc programele institutelor umanitare, în favoarea cercetărilor economice, iar dacă continuăm aşa, o să ştim, de la un moment dat încolo, numai să numărăm banii şi să mugim. Dar acest lucru nu va dura mult timp, pentru că după acest muget va veni pierderea totală a conştiinţei, şi, drept urmare, nu va mai avea cine să numere banii.”

Trăim noi înşine, zi de zi, adevărul cuvintelor scriitorului rus invocat mai sus şi tocmai de aceea trebuie să înţelegem că apropierea de literatură, de filosofie, de teologie, de poezie, poate amâna căderea finală, ne poate izbăvi de relele acestei lumi crepusculare.

Se trudesc sculptorii, nota filosoful Constantin Noica, să facă o statuie a lui Eminescu, şi nu reuşesc, pentru că nu poţi face o statuie a nemângâierii, sau una a dorului, sau una a duhului românesc plutind peste ape”.

Dar, aşa cum înţelegem bine abia astăzi, după încheierea ediţiei operelor complete şi după atâţia ani de exegeză literară, până la urmă poetul ne-a lăsat nouă cel mai mare monument de cuvinte, iar legătura, vie, cu opera lui, citirea şi recitirea ei, ne poate pune la adăpost de frigul acestei lumi de oameni însinguraţi, sau, mai mult, ne poate aduna, sub semnul ei de lumină, ca în acest ceas aniversar. Dar n-ar trebui să aşteptăm ceasurile aniversare spre a ne aduna întru Eminescu; toate clipele noastre ar trebui, după o vorbă a lui Nichita Stănescu, să fie „de Eminescu”.

Să ne întoarcem însă la Petru Creţia. La mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut el a făcut, prin volumul „Testamentul unui eminescolog”, publicat cu puţin timp înainte de a muri (ne-a părăsit în luna aprilie a anului 1997), un bilanţ al publicării şi receptării operei poetului, trasând liniile de forţă ale drumului de parcurs, de către mai tinerii eminescologi, în secolul al XXI-lea. Dar nu la acest volum ne vom referi, ci la un articol apărut în anul 1989 în Revista „Viaţa Românească”, intitulat „Cinci gânduri despre Eminescu”.

EST TV: Cultura Sanatatii – 26 septembrie 2015

Dan-Iacob-la-Cultura-SanatatiiRealizată și moderată de scriitorul și psihologul Vasile Baghiu, emisiunea “Cultura sănătății” propune o privire mai largă asupra sănătății, nu numai în înțelesul ei strict medical sau biologic, dar și psiho-emoțional, socio-profesional, cultural, spiritual. În acest fel, prevenirea îmbolnăvirilor este mai strâns legată de toate aspectele vieții omului, de relațiile sale cu ceilalți, de munca sa și de climatul de la locul de muncă, de planurile pe care și le face, de valorile la care se raportează, de credințele sale. A fi sănătos nu înseamnă doar absența bolii, ci și o stare de bine care depinde de toate acestea la un loc.

Ediţia din 26 septembrie 2015 îl are ca invitat pe Dan Iacob. Înregistrarea poate fi accestată apăsând „Cultura Sanatatii 26 septembrie”.

http://esttv.ro/inregistrari/cultura-sanatatii/

Lansare de carte: „De la Nistru pan la Nisa” si „Iisus Hristos. Crestinismul. Biserica: o antologie de autori, texte si teme din al doilea mileniu”

Dan-Iacob-De-la-Nistru-pan-la-NisaÎn cadrul celei de-a cincea ediţii a Târgului de carte Libris, duminică 20 septembrie 2015, începând cu ora 10 voi lansa două cărţi: „De la Nistru pân la Nisa” (Editura EIKON, 2015) şi „Iisus Hristos. Creştinismul. Biserica: o antologie de autori, texte şi teme din al doilea mileniu” (Editura Conta, 2015). Cărţile vor fi prezentate de Adrian Alui Gheorghe, Adrian G. Romila şi Valentin Ajder.

 

La „Avangarda XXII”: Un mileniu de Crestinism

Dan-Iacob-Viata-Bacauana-nr-472-pag12O nouă „întâmplare culturală” a  Cenaclului literar – artistic „Avangarda XXII” al scriitorilor profesionişti (condus de poetul Victor Munteanu) a avut loc joi, 14 mai a.c., la Centrul de Cultură „George  Apostu” din Bacău. Este vorba de lansarea volumului Iisus Hristos. Creştinismul. Biserica. O antologie de autori, texte şi teme din al II-lea mileniu creştin, ce-l are ca autor pe pietreanul Dan Iacob. Cartea, apărută la Editura „Conta” din P. Neamţ, este rod al lecturilor din ultimul sfert de veac ale autorului, care a adunat, între cele aproape 1000 de pagini, în format academic, autori, texte şi teme din al doilea mileniu creştin, teologi creştin-ortodocşi, romano-catolici, protestanţi şi neoprotestanţi, atei, precum şi autori din alte arii spirituale. Lansarea cărţii a fost organizată de Fundaţia Culturală „Georgeta şi Mircea Cancicov” şi de Cenaclul „Avangarda XXII” în colaborare cu Centrul de Cultură „G. Apostu”…

Textul integral al articolului este redat mai jos in facsimil.