Astăzi mi-am pus problema calității vieții pe care o trăiesc zi de zi, de la cântatul cocoșilor până la miezul nopții. Sunt un om ocupat, dar mă întreb dacă viața mea, trăită în alergare, este una de calitate. Am cu ce să mă îmbrac, am ce mânca, dar cred că muncesc prea mult pentru a plăti facturile, că am prea puțin timp liber pentru mine, pentru evoluția mea sufletească, spirituală. Am hotărât, de aceea, ca anul 2011 să fie, pentru mine, anul priorităților legate de buna devenire întru Ființă. Am de transcris pe calculator o carte (Jurnalul unui bibliotecar) am de corectat o alta a unui prieten și de conceput una, din materialele lăsate de cineva care a trecut în veșnicie, am de dat spectacole cu trupa de teatru-lectură, de organizat câteva seri culturale dar, în rest, trebuie să-mi fac timp pentru mine, pentru lecturile preferate, pentru întâlnirea cu natura și cu oamenii, mai ales cu oamenii, de vreme ce nu ideile sunt importante ci oamenii care le dau viață. Trebuie să fac o listă cu cinci priorități și să încerc să-mi modelez viața după ele. Nu cred că acum am o viață de calitate. Sunt prea obosit în fiecare seară și știu că în momentul în care viața ta are calitate, cu alte cuvinte când reușești să trăiești sub orizontul creației, nu obosești. Oboseala fiecărei zile este, pentru mine, un semn negativ.