Jurnalul unui bibliotecar: …gânduri de bibliotecar

Unirea cu Dumnezeu îi conferă omului puterea de a supraviețui morții și oricărei limitări. Mistica rupe zăgazurile sufletului și ale trupului, sfânt fiind acel om care știe să-și arate, dar și să-și oculteze lumina. Apropierea de divin a fost descrisă, în toate tradițiile spirituale, în termeni de lumină, căldură și iubire.

*

De câteva zile vine în secție o fată, se așează pe fotoliul din preajma rafturilor cu cărțile care nu se împrumută acasă și răsfoiește îndelung un album dedicat mamei și copilului. Trec pe lângă ea având în mână cărțile pe care urmează să le așez la locul lor, pe rafturi și, cu coada ochiului, îi zăresc fața transfigurată. Nu știu cum o cheamă, câți ani are, dar am aflat dorința ei secretă – a avea un copil. Mâna ei mângâie ușor fotografiile mari, colorate, cu copii frumoși. Zăbovește o vreme, apoi se ridică brusc și pleacă în grabă. După câteva zile revine și totul se reia: același fotoliu, aceeași carte, aceleași gesturi. Nu este o fată frumoasă, dar întâlnirea cu fotografiile colorate ale pruncilor îi aduce pe chip o lumină aparte. Poate că este deja gravidă, poate că iubește și vrea un copil de la bărbatul iubit, poate că a pierdut un copil… O privesc și înțeleg, încă odată, câte singurătăți, câte tristeți, câte năzuințe ascunse sunt în lumea oamenilor…

*

Toate problemele mele ar fi fost rezolvate, notează într-un rând Emil Cioran, dacă aș fi primit darul rugăciunii. De fapt, totul este dar pentru om, iubirea, mântuirea, rugăciunea, sănătatea, fericirea, iar ce putem dobândi doar prin forțele noastre se dovedește, până la urmă, neimportant din perspectiva eternității, a veșniciei. Taina darurilor…

*

Deși năpăstuit, cu un salariu de nimic, cu o poziție socială periferică, bibliotecarul are, la răstimpuri, și satisfacții. Stai la pupitru și vezi intrând, furtunoase, trei grații cu trei liste lungi de lectură (iată forma modernă a potopului, îți spui în gând). Apoi auzi, rostite cu o voce suavă (toate vocile de fete sunt suave, spre deosebire de vocile de femei care doar sunt):

Aici găsim cărți despre teatru, despre cinematografie?

Te relaxezi, zâmbești larg și răspunzi:

Nu aici, la etaj, la secția audio-vizual.

Și privești în urma lor, mulțumit de faptul că potopul te-a ocolit de rândul acesta.

Dan Iacob

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.