Sapte ani de teatru – lectura pentru varsta a treia – 2009-2016
Proiectul Atelier de teatru-lectură pentru vârsta a treia a demarat în luna februarie a anului 2009, în parteneriat cu Fundaţia de Îngrijiri Comunitare „Crizantema“; odată cu 2016 am intrat, iată, în cel de-al şaptelea an de activitate. Când m-am angajat la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”, pe 1 decembrie 2008, aveam deja în minte acest proiect de teatru-lectură pentru vârsta a treia. Văzusem, în cadrul unui festival de teatru profesionist, o asemenea abordare a unui text dramatic, de către o trupă studenţească şi, când am aflat că biblioteca construieşte, în corpul nou de clădire, o sală de teatru în miniatură, de câte ori treceam spre casă şi ridicam ochii către sala în construcţie, mă închipuiam repetând acolo.
Nu întâmplător se spune că dacă îţi doreşti cu adevărat un lucru trebuie să te comporţi ca şi când l-ai avea. Aşa m-am comportat eu timp de mai multe luni şi în luna februarie a anului 2009, pe când sala de teatru nu era încă terminată, am demarat Atelierul de teatru-lectură, montând spectacolul Carre de dame de Gheorghe Brăescu, text pe care-l ştiam, în interpretarea actriţei Leopoldina Bălănuţă.
Îmi aduc aminte cum am coborât în depozitul de carte pentru a lua volumul ce conţinea textul, cum l-am dus la secretariat pentru a face copii şi cum, la o întâlnire de joi cu doamnele de la Fundaţie, le-am făcut propunerea de a deveni actriţe. Începutul a fost greu, pentru că cele patru doamne care trebuiau să interpreteze rolurile aveau programul lor şi nu se puteau sincroniza dar, la un moment dat, după mai multe întâlniri, s-a cristalizat un colectiv şi am dat premiera în Sala Atelier, în luna martie, iar apoi am reluat spectacolul, cu ocazia inaugurării sălii Teatrul de Joacă..Mutarea repetiţiilor în sala de teatru mi-a dat curaj şi le-am propus doamnelor textul Joi sărbătoare semnat de Turoksy Katalin, de fapt o adaptare a textului, pentru a obţine un spectacol de o oră, numai cu personaje de vârsta a treia. Trecerea de la un spectacol de un sfert de oră la unul de o oră n-a fost uşoară şi neavând timp să fac cu membrele trupei o pregătire specială în ceea ce priveşte mijloacele teatrului, am încercat să le deprind cu a.b.c – ul teatral în paralel cu repetiţiile. Pe de altă parte, mi-am dat seama că nu trebuie să întind prea mult coarda, că repetiţiile trebuie punctate cu momente de glumă, de râs; în fond am gândit acest proiect pentru bucuria noastră şi a celor ce vor veni să ne vadă, dar şi ca o formă de terapie prin teatru. Doamnele vin la repetiţii de două ori pe săptămână, lunea şi miercurea, între orele 11.00 – 13.00, fie soare fie ploaie.
După premiera cu Joi sărbătoare, care a avut loc joi 11 iunie 2009, (piesă cu cinci personaje), în care au jucat doamnele Dorina Macovei, Elena Ivan, Adriana Comaniciu, Elena Solomon, Mia Şoricuţ şi Eudochia Baraneţki, prin amabilitatea secretarului literar de la teatrul din Constanţa am primit textul piesei Gin Rummy (Jocul de cărţi) pe care am montat-o, împreună cu cea mai talentată dintre doamne – Dorina Macovei – în luna august şi septembrie a anului 2009. Premiera spectacolului a avut loc joi 15 octombrie 2009. Ca şi în cazul piesei Joi sărbătoare, am făcut un decupaj al textului care să permită un spectacol de o oră şi, în a doua parte a lunii septembrie, am dat premiera.
Recapitulând, pot spune că după premierele cu piesele Carré de dame de Gheorghe Brăescu, Joi sărbătoare de Thurocsy Katalin, Cântecul lebedei de A.P Cehov, Gin Rummy de Donald L. Coburn, Aşteptând la Arlechin de Noel Coward, anul 2011 a început cu repetiţii la o adaptare după piesa Gaiţele de Al. Kiriţescu. Pentru a da ocazia mai multor membri ai atelierului de teatru – lectură să joace în spectacol, a fost gândită o distribuţie dublă pentru o parte din roluri.
După 10 repetiţii, care au continuat şirul celor din anul 2010, pe 23 februarie a avut loc premiera spectacolului Gaiţele, urmată de reprezentaţii susţinute pe 8 martie, cu ocazia zilei femeii, pe 22 martie, la Centrul Social Pietricica, pe 11 mai la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş şi pe 10 septembrie, în cadrul Conferinţei Naţionale de Psihogeriatrie, la sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Neamţ.
Pe data de 29 martie a fost lansat, în cadrul unui spectacol, caietul program aniversar dedicat activităţii Atelierului de teatru – lectură, la doi ani de la înfiinţare, iar începând cu 1 iunie a intrat în repetiţii spectacolul O batistă în Dunăre adaptare după piesa cu acelaşi titlu semnată de D.R. Popescu. După 25 de repetiţii, în data de 17 noiembrie a avut loc premiera, urmată de un spectacol în data de 24 noiembrie. După alte două repetiţii, pe şapte decembrie a fost susţinut un spectacol la sediul bibliotecii din oraşul Bicaz.
Între timp trupa s-a mărit, putând aborba piesa Aşteptând la Arlechin de Noel Coward, în care, după decupajul de rigoare, au rămas nouă personaje feminine. Doamnle ce au jucat în acest spectacol au fost : Dorina Macovei, Elena Ivan, Adriana Comaniciu, Elena Solomon, Mia Şoricuţ, Eudochia Baraneţki, Lucia Constantinescu, Liliana Sticea şi Mariana Laiu. Repetiţiile la acest spectacol au fost un adevărat tur de forţă, pentru că premiera trebuia dată la mijlocul lunii ianuarie 2010 (mai precis pe 14 ianuarie), una din interprete urmând să plece din ţară pentru câteva luni. În această perspectivă a trebuit să găsim o doamnă care să o înlocuiască după premieră (Valeria Pavel), dar între timp am pregătit, cu alţi colaboratori, spectacolele Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale (în care eu am jucat Conu Leonida), premiera având loc pe 4 martie 2010, alături de mine evoluând în spectacol Viorica Luca şi Teodora Iacob şi Cântecul Lebedei de Cehov (în care am jucat rolul sufleurului) rolul principal fiind interpretat de Tiberiu Uţă, premiera având loc luni 8 martie 2010, ca un dar oferit de ziua femeii.
În toamna anului 2010, aşa cum am mai spus, am făcut un decupaj după piesa Gaiţele de Alexandru Kiriţescu şi am început repetiţiile cu o dublă distribuţie pentru a da cât mai multor doamne satisfacţia de a juca în rolul Anetei Duduleanu, a Zoiei şi Lenei. Premiera spectacolului a avut loc pe 9 şi 10 decembrie, în spectacol jucând, alături de mine (care interpretam rolul Ianake), doamnele : Dorina Macovei, Elena Ivan, Adriana Comaniciu, Elena Solomon, Mia Şoricuţ, Eudochia, Lucia Constantinescu, Liliana Sticea şi Mariana Laiu.
Din nefericire, în primăvara anului 2010 doamna Eudochia Baraneţki a trecut la cele veşnice, văduvind trupa de un membru foarte important. Odată cu decesul ei nu s-au mai putut juca spectacolele Carre de dame, Joi sărbătoare şi Aşteptând la Arlechin.
Au fost ani plini, cu deplasări şi spectacole la biblioteca din Bicaz şi la Biblioteca Judeţeană din Brăila, cu ocazia zilei persoanelor de vârsta a treia (1 octombrie 2010) la Căminul de bătrâni “Pietricica” sau la sediul Fundaţiei de Îngrijiri Comunitare “Crizantema”. Posturile de televiziune T.L.M şi 1TV au înregistrat de fiecare dată spectacolele noastre şi le-au dat pe post, iar presa locală, revistele şi ziarele, ne-au oglindit activitatea.
Textele cu personaje de vârsta a treia sunt puţine, dar am reuşit să fac rost de filmarea spectacolului cu piesa O batistă în Dunăre de D.R.Popescu, am transcris pe hârtie partea cu cele trei personaje feminine (Marta, femeia de serviciu, Cezara) ajunse la vârsta senectuţii, aşa că stagiunea din toamna anului 2011 a început cu repetiţiile la cest spectacol. Dincolo de performanţele interpretative la care au ajuns doamnele din trupă, dincolo de ceea ce am reuşit să le transmit, am gândit acest proiect şi ca o formă de terapie a sufletului, a psihicului, prin lucrul în echipă, într-o lume în care persoanele de vârsta a treia sunt marginalizate, uitate, condamnate să stea zile în şir în casă, în faţa televizorului. M-aş bucura dacă proiectul meu ar fi preluat şi de alte biblioteci din ţară (deja a fost preluat de Biblioteca Judeţeană din Brăila şi de cea din Craiova) pentru că este atâta nevoie de comunicare şi de exprimare în rândul persoanelor de vârsta a treia, iar teatrul-lectură e un mijloc ideal de a fi împreună, de a avea acces la un sine lărgit, al artei.
În anul 2012 am continuat spectacolele cu piesa O batistă în Dunăre de D.R. Popescu, atât la sediu cât şi în deplasare şi am reluat spectacolul Gaiţele de Al. Kiriţescu, prezentându-l pe scena sălii Consiliului Judeţean, cu ocazia unei reuniuni medicale având ca temă persoanele de vârsta a treia. Tot pe parcursul anului 2012 am montat şi spectacolul Declaraţii şi epistole, după Tudor Muşatescu.
Printr-un parteneriat cu Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ, pe care l-am semnăm la începutul anului 2012, am lărgit aria spectatorilor noştri. De asemenea, în urma succesului repurtat de spectacolul Gaiţele prezentat la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş“ am început să organizăm, la sediu, spectacole lunare pentru elevii de la clasele de filologie şi pentru elevii şcolii sanitare postliceale din Piatra Neamţ.
Deoarece Centrul Social Pietricica s-a mutat într-o nouă locaţie, în colaborare cu Secţia de împrumut carte adulţi am prezentat mai multe spectacole la noul sediu. Pentru luna mai a anului 2012 am pregătit participarea la Festivalul de teatru de amatori, organizat de Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamţ, cu spectacolul O batistă în Dunăre de D.R. Popescu. Cu un an înainte, participasem cu spectacolul Conu Leonida faţă cu reacţiunea, de I.L. Caragiale.
Zilele de 8 martie, ziua femeii, şi 1 octombrie (ziua persoanelor de vârsta a treia), au fost marcate, de-a lungul celor şapte ani, prin susţinerea de spectacole de teatru – lectură..
Începând cu toamna anului 2013, colegii de la Biblioteca Judeţeană din Craiova au organizat un Festival de teatru pentru persoanele de vârsta a treia, intitulat Mereu tânăr, trupa de teatru-lectură Arlechin prezentându-se la cele trei ediţii (2013, 2014, 2015) cu spectacolele Şefele de Werner Swab şi O batistă în Dunăre de D.R.Popescu şi Ultimul dans al libelulei, de Mihai Ungureanu, un dramaturg contemporan, din Craiova.
În toamna anului 2014 am început o colaborare cu Spitalul Judeţean Neamţ, Secţia de Psihiatrie, condusă de doamna doctor Rodica Stan, un proiect de teatru-lectură ca formă de terapie. Astfel, pentru luna decembrie a anului 2014 am pregătit spectacolul cu piesa Carré de dame de Gheorghe Brăescu, plus un colaj de poezii dedicate Naşterii Domnului. Spectacolele au fost susţinute atât la sediul bibliotecii, (în sala Teatrul de Joacă), dar şi la sediul Secţiei de Psihiatrie. Tot la sfârşitul anului 2014 am început repetiţiile la spectacolul Ultimul dans al libelulei de Mihai Ungureanu, alăturânduni-se colegii Roxana Ivănescu şi Virgil Cojocaru.
În toamna anului 2015 am început repetiţiile la cel de-al doisprezecelea spectacol montat până acum în cadrul proiectului, şi anume Fiicele, o adaptare după piesa Sidoniei Drăguşanu. Pentru prima dată, din distribuţie au făcut parte doi elevi de liceu, Theodora Popovici, clasa a XII-a la Liceul de Artă Victor Bruner, Teodor Toma, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional Calistrat Hogaş, dar şi o tânără profesoară de socio-umane, Alina Bratu. Odată cu prezenţa în distribuţie a acestor tineri s-a făcut, firesc, trecerea de la teatru-lectură, la teatru în adevăratul sens al cuvântului. Premiera spectacolului a avut loc pe 2 martie, la sala de festivităţi a Colegiului Petru Rareş, iar în toamnă, dacă vom fi invitaţi, vom merge cu spectacolul la Craiova.
Şi pentru că pe 27 martie este ziua internaţională a teatrului, ne-am gândit să organizăm o seară în care să sărbătorim şapte ani de teatru-lectură la Biblioteca Judeţeană, prilej cu care fiecare din cei ce au jucat în spectacolele Atelierului va avea ocazia să spună cum l-a marcat această experienţă. Va fi proiectată pe un ecran filmarea primului spectacol, care dura douăsprezece minute, vor fi evocări, dialoguri, iar seara se va încheia cu prezentarea aceluiaşi spectacol – Carré de dame de Gheorghe Brăescu – în distribuţie figurând trei din doamnele de atunci…
Timpul, necruţătorul timp, a trecut, cele mai multe doamne din trupă nu mai sunt acum disponibile pentru teatru, au plecat peste hotare, s-au mutat în alt oraş, sau au probleme de sănătate, dar ni s-au alăturat tinerii şi, cine ştie, poate că de la toamnă voi începe un proiect de teatru pentru tineret…
Dan Iacob