Treapta a XXV-a: A treia scrisoare catre cel nascut, al meu

Fereşte-te, atunci când vei veni,
de tot ceea ce zgârie,
de tot ceea ce asurzeşte,
de ceea ce orbeşte, fereşte-te,
de ce-ţi pune margini,
de tot ce din afara ta vine.
Îţi spun fereşte-te, când ar trebui să-ţi spun:
Ferească-te felul tău de fiinţă de tot ce este exterior.

Însoţeşte-te cu cei asemenea ţie,
ca să-ţi poţi purta mai uşor singurătatea.
Ţine-o pe ea în pază,
altfel o să înceapă să urle prin privirea ta,
prin gesturile tale,
prin mersul, prin obiceiurile zilei,
prin cuvinte.

Şi încă ceva:
Nu te îndârji, nu te crispa în singurătate,
dacă nu-ţi va fi dat să o poţi potoli.
Curgi odată cu ea, curgi, curgi,
Nu ştii oare că tot ceea ce curge
ia forma drumului pe care s-a pornit?

Cine ştie, poate într-o zi
îţi va fi dat să curgi, cu singurătatea ta,
pe drumul iubirii.

De aceea îţi spun:
nu te învârtoşa în singurătate,
nu te îndârji.
Cine are îndârjire,
spune Neagoe, către fiul său Teodosie,
nu-l vede pe Dumnezeu.

Dan D. Iacob

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.